Primăria Comunei Tămăşeu
Înapoi la:HomeSunteţi la:COMUNA
Budureasa, nr.15, Jud. Bihor  Cod poştal 417100 0259-321243  0259-321243 primaria.budureasa@cjbihor.ro
 
 
 
 
 
 
Consultare
Taxe şi impozite
ON - LINE
Comuna noastra
e-Formulare
Comunicate de Presa
IstoricModificată în : 09.02.2012

REPERE ISTORICE

 

Atestată documentar în anul 1583, localitatea Budureasa, este cu certitudine mult mai veche. Potrivit etimologiei populare, denumirea vine de la buturi are. Câtă vreme

 

Ştim de la străbuni că, în decembrie 1600, câţiva reprezentanţi din satele noastre au fost la Beiuş să-l întâmpine pe marele Voievod Mihai Viteazul care a poposit două zile ( 6 – 8 decembrie) în cetatea din Finiş şi Beiuş. Trecerea marelui Voievod prin Beiuş a stârnit emoţii adânci în inimile românilor din această zonă, astfel că prezenţa unora dintre budureni era cât se poate de firească. In drumul spre Viena, unificatorul celor Trei ţări româneşti a traversat cu oşteni Munţii Apuseni pe traseul: Deva – Brad – Baia de Criş – Ţebea – Hălmagiu – Vârfuri – Vaşcău –Ştei – Beiuş – Oradea. (vezi G.Hădăreanu – Beiuş,1993-1994).

La 28 august 1660, Oradea este ocupată de Turci, iar în 1661 Beiuşul şi toate satele din zonă deveni paşalâc turcesc, până în 1686 , la 30 iulie, când armata austriacă îi alungă din Beiuş iar la 6 iunie 1692 din Oradea (vezi ).

In anul 1692 Beiuşul a căzut sub ocupaţia lungă şi grea a Imperiului habsburgic. Greutăţile, lipsurile şi necazurile ţăranilor răsculaţi în anul 1784 conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan, au fost aceleaşi şi pentru locuitorii de atunci ai Buduresei. Mai grav stăpânirea austro-ungară în politica dură de deznaţionalizare, a interzis folosirea limbii române, înregistrările actelor la primărie erau făcute în limba maghiară, iar şcolarii erau obligaţi să înveţe după abecedarul maghiar. Şi Revoluţia din 1848 a avut ecouri mai ales în rândurile învăţătorilor şi preoţilor din comună. Acţiunile de emancipare naţională şi socială ale românilor din anul 1905 l-a avut ca protagonist şi pe învăţătorul Goina Gheorghe.

In primul război mondial (1914 – 1918) au fost înrolaţi mulţi săteni. In acea perioadă din mai multe familii, pe câmpul de luptă s-au întâlnit taţi şi fii, greul ducându-l acasă femeile, bătrânii şi copiii. Mulţi si-au sacrificat viaţa apărând pământul strămoşesc, căzând la datorie, îndurând foamea şi frigul. Răniţi trupeşte şi adând loviţi sufleteşte o mică parte din cei plecaţi au reuşit să se întoarcă la familiile lor. Pe baza studiului pomelnicelor de la biserici şi în urma discuţiilor cu persoane mai vârstnice ca: Nistor Gheorghe la Lichii Teodii, Goina Ioan 1902 – 1979, Goina Raveica 1907 – 1995 a lui Teodoraş ( părinţii mei) , Goina Gheorghe (Poenar) 1905 – 2001(unchiul meu), Fărcuţ Gheorghe, Fărcuţ Marişca, Paşca Ana, Vaida Teodor, Mica Vasile , am întocmit următoarea evidenţă a eroilor din primul război mondial:

Budureasa – Băcuş Teodor, Bercea Gheorghe, Bercea Ioan, Bonchiş Petru, Buştea Gheorghe, Buştea Petru, Buştea Simion, Casa Simion, Casa Ştefan a lui Tăneraş –gornic, Casa Vasile, Ciobriş Gavril, Cristea Ioan, Cristea Vasile, Făşie Gheorghe, Goina Gheorghe, Goina Teodor, Goina Vasile a lui Birău-unchiul meu, Goina Vasile a lui Petilă, Grec Isai a lui Costan, Hălbac Mihai,, Gudiu Costan, Laza Filimon a lui Băceşti, Laza Moise a Pruni, Laza Ignatie a Donii, Laza Ilie, Manea Gheorghe, Matiu Gheorghe, Matiu Vasile(Gomboş), Nistor Gheorghe, Nistor Ioan, Petila Florian a Şchiopului, Bonchiş Vasile.

Cărbunari – Budău Vasile, Budău Ilie, Ciorna Petru, Ciocan Moisie, Ciurba Dumitru, Cristea Vasile, Flore Miron, Flore Teodor, Gudiu Nichita, Hincu(ori Ilinuc) Ioan, Ignăţel Vasile, Leuca Vasile, Matiu Vasalica, Magda Teodor, Oancea Gheorghe, Oancea Ioan, Oancea Rusalim, Oancea Gheorghe.

Burda – Balint Ilie, Balint Ioan, Ciobriş Gheorghe, David Gavril, David Gheorghe, David Teodor, Făşie Gheorghe, Făşie Ilie, Făşie Nica, Fărcuţ Ilie, Fărcuţ Rusalim, Lole Gavril, Nan Mihai, Nan Vasile, Nan Gheorghe, Tomuţa Vasile, Pruncuţ Teodor, Pruncuţ Ilie, Ţiţ Petru, Vlădica Gheorghe, Vlădica Trif.

Saca – Ciorna Petru, Ciorna Ioan, Costea Precup, Ciorna Gheorghe.

Sălişte de Beiuş – Pantea Constantin, Ilea Partenie, Fitero Vasile,Zaha L.C, Pantea T.Dumitru, Popa L.Z, Paşca M.C, Costea S.T, Ganea R.S. Popa V.S, Popa Dumitru, Popa Teodor, Liber A.V.R.,Paşca V.S, Liber V.S., Mihoc Nicolae, Liber P., Siminis V.S, Liber Vasile.

La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia – (1 Decembrie 1918) comuna a avut reprezentanţi pe Dan Ioan ( Ionica lui Dan – pădurar), Goina Florian- preot în Mizieş,născut în Budureasa. Alţi cetăţeni din localitate, prezenţi la măreţul act al Unirii, au făcut drumul pe jos, peste munţi printre care şi Magda Vasile (Salea).

După 1 Decembrie 1918 şi până în martie 1919 în comunităţile Transilvaniei exista o dualitate a puterii datorită faptului că alături consiliile naţionale române la nivelul prefecturii şi plăşilor s-a menţinut vechea administraţie sprijinită de consiliile naţionale maghiare. In 1919 Garda Naţională Maghiară din Ardeal a dezarmat garda naţională românească din Budureasa fiind înlocuită cu jandarmi ungureşti, ziarul “ Tribuna Bihorului,, nu a ajuns în localitate fiind interzis de Sfatul muncitoresc maghiar din Oradea. Potrivit conspectului despre ofiţerii Gărzii Naţionale din Oradea Mare şi Bihor din ianuarie 1919 la nr. current 24 este trecut la rang de stegar numele Dan George, cu sediul în Budureasa, numărul gorniştilor 20, adresa poştală Budureasa.

Prin reforma agrară din 1921 văduvele de război au primit pământ în localităţile “Regina Maria,, ( azi Avram Iancu judeţul Bihor) şi în Salonta – colonie. O muncă susţinută pentru aplicarea reformei în satul Budureasa a desfăşurat-o Matiu Traian. Conform Legii din 11 aprilie 1929 satele Budureasa, Cărbunari împreună cu Nimăieşti şi Sânmartin au fost împroprietărite cu suprafaţa de 1037 iugăre, 354 stâmnjeni păşune, situată la 4 km în Micău.

Criza generală din 1929 – 1933 a afectat viaţa întregului popor român. In Germania partidul condus de Hitler ajuns la putere în 1933 se pregăteşte de război. U.R.S.S. condusă de Stalin ameninţă libertatea şi integritatea României. Marile state voiau să împartă din nou lumea pentru a o stăpâni. Cele mai pregătite de război au fost Germania, Italia şi Japonia. Celelalte state mari le-a îngăduit să ocupe Austria, Cehoslovacia, . In 1939 în august Hitler s-a înţeles cu Stalin să ocupe teritoriile dorite. Rusia a ocupat Basarabia şi nordul Bucovinei. In iunie 1944, Bulgaria a cerut două judeţe din Dobrogea(Cadrilaterul). Germania şi Italia în august 1940 au cedat Transilvania de Nord Ungariei, prin Dictatul de la Viena. Carol al II lea fuge din ţară şi Mihai I a redevenit rege. Cu scopul de a elibera Basarabia şi Nordul Bucovinei, generalul Ion Antonescu s-a angajat faţă de Hitler să intre în război alături de Germania împotriva URSS. In iunie 1941 a început războiul, o parte din armata română a trecut Prutul, odată cu armatele germane a eliberat Basarabia şi nordul Bucovinei, a ocupat oraşul Odesa. U.R.S.S. ajutată de Anglia şi S.U.A îi alungă pe germani din ţară.

România se alătură URSS, eliberează judeţul Bihor la 12 octombrie 1944, intră în Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia, Polonia, Albania, Cehoslovacia, partea de răsărit a Germaniei în care impune guverne comuniste. Atât perioada premergătoare cât şi cea din timpul războiului locuitorii comunei au trecut prin grele încercări. In 1939 căruţele şi cei mai buni cai au fost rechiziţionate. La centru de comună a fost înfiinţat un pluton format din 30 de persoane comandat de domnul Oala Gheorghe. Sediul plutonului a fost în casa lui Matiu Vasile a Nioachii. In toamna anului 1944, timp de două săptămâni locuitorii s-a refugiat în păduri – Hodobana, Dealul Săc, Bradu Rău, Valea Rea, Coh, Leurdeasă, luând cu ei vitele, câteva haine şi ceva alimente. Soldaţii sovietici s-au adăpostit în câteva case din sat tipm de 4 – 5 zile, după care, într-o zi în termen de jumătate de oră au plecat peste ţarina Buduresei. La război au fost chemaţi toţi tinerii şi bărbaţii apţi de luptă. Cu jale ne aducem aminte cum plecau tinerii din sat îmbrăcaţi în haine rele, la pălărie trei culori, însoţite de highighiş pe nume Dirica. Cânta highighişul la vioară, dobaşu bătea ritmul melodiei, tinerii cântau cu lacrimi în ochi. Bătrâni, copii, fete, ieşeau la stradă să-i vadă. Acolo unde se găseau fete mari la poartă, căruţa se oprea, feciorii coborau şi îşi luau rămas bun de la ele, plângeau împreună, ei se urcau în căruţă şi începeau să cânte cu lacrimi de durere. Pe atunci nu înţelegeam de ce toţi cei mari erau trişti, dar văzându-i ne întristam şi noi. Auzeam cuvintele: Dumnezeu să vă ocrotească! Dumnezeu să fie cu voi! Bunul Dumnezeu să vă aducă sănătoşi la casele voastre. Nu a trecut o lună după plecarea lor că veştile triste au început să sosească de pe front şi să se răspândească, satele fiind cuprinse de jale după cei căzuţi la datorie, pentru apărarea pământului românesc. După ce bunica mea a primit înştiinţarea că feciorul cel mai mic, Laza Nicolae, a murit, a venit la mama mea, au povestis, l-au jelit. Apoi au cumpărat o icoană, în partea de jos sora mai mare a scris soldat Laza Nicolae, căzut în război, au comandat o cruce mică în care au fixat o fotografie, au făcut prescuri pentru litughie pe care le-au dus la biserică. Crucea cu fotografia au fost atârnate pe perete, la intrarea în biserică, alături de altele. Mult timp membrii familiei au îmbrăcat numai haine negre. Pe un timp mai scurt am purtat şi cei mici baticuri ori panglici negre. Crucile de pe peretele bisericii se înmulţeau de la o săptămână la alta, iar numărul numelor eroilor din pomelnicul pe care preotul Vasile Neşe îl citea în fiecare duminică la liturghie era tot mai mare.

FOTO

Conform datelor culese de la familiile eroilor şi pomelnicele existente în biserici avem următoarea situaţie a celor căzuţi pe câmpul de luptă în cel de-al II – lea război mondial.

Budureasa şi Cărbunari – Băcuş Ioan, Budău Iov, Budău Teodor, Burtic Ioan, Bonchiş Miron, Ciobriş Iosif, Cristea Simeon, Cristea Teodor, Dud Ioan, Dud Vasile, Goina Miron, Goina Traian, Hălbac Gheorghe, Fret Teodor, Fret Vasile, Laza Nicolae a Ieni, cap.Laza Nicolae, Laza Traian, Laza Gheorghe, Magda Nicolae, Magda Gheorghe, Magda Lazăr, Manciu Petru, Manciu Vasile, Matiu Ioan, Nistor Gheorghe, Nistor Teodor, Oancea Alexandru, Oancea Lazăr, Petrila Ioan.

Cătunul Grui – Lingurar Gheorghe, Lingurar Gheorghe, Lingurar Iosif, Lingurar Teodor

Burda – Budău Teodor, Făşie Lazăr, Fărcuţ T. Nicolae, Galiş Ioan, Laza Melentie, Nan Vasile, Tomele Nicolae, Ţiţ Gheorghe.

Saca – Bitea Dumitru, Bitea Nicolae, Ciorna Gheorghe, Costea Ioan, Costea Teodor, Cuptor Eremia, Jurca Gheorghe, Marchiş Gheorghe, Ciorna Petru, Ciorna Ioan, Costea Precup, Vaida Gheorghe,……..

Teleac –

Salişte de Beiuş – …..

Au murit în bătaia gloanţelor fără să aibă o groapă, un preot să-i slujească, o mamă ori o soţie să-i aşeze şi rânduiască după datina acestor locuri. In amintirea celor care s-au jertfit pentru noi, oameni de bună credinţă au ridicat o cruce, o troiţă ori un monument. La 4 iunie 1992 , s-a inaugurat monumentul eroilor din Budureasa şi Cărbunari, sub îndrumarea inimosului preot Balint Ioan-Nat, născut în satul Pociovelişte, comuna Curăţele, paroh în satele Budureasa şi Burda între anii 1978 – 2000 ( în 26.12.2000 a fost ales protopop de Beiuş). Monumentul este amplasat aproape de biserică, în centrul satului, vizavi de numărul 36 gospodăria d-lui Oraş Traian a Ghioghii Marcului. Lucrarea a fost executată la ,, Marmura ,, din oraşul Vaşcău, judeţul Bihor. Pe cele 8 feţe ale monumentului sunt scrise numele eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în primul război mondial 1914 – 1916 şi în cel de al doilea război mondial 1941 – 1945. Spaţiul din jur este împrejmuit cu un gărduleţ de leţuri cu înălţimea de 50 cm. Intre monument şi gărduleţ elevii Şcolii cu clasele I – VIII au amenajat terenul şi au plantat flori. La inaugurare a fost prezentă fanfara militară de la unitatea din oraşul Beiuş în frunte cu comandantul acestuia. Fanfara a făcut deschiderea evenimentului prin intonarea imnului României ,, Desteaptă-te române ,, timp în care monumentul a fost dezvelit. A fost prezentat cadrul istoric de profesor director Şcoala cu clasele I – VIII Grabovschi Gheorghe iar profesor Grabovschi Maria a sensibilizat literar sufletele celor prezenţi. Domnul profesor de istorie Puiu Boar a expus o frumoasă filă din istoria românilor. Clasele V-VIII ale şcolii au prezentat un bogat program cultural-artistic cu conţinut patriotic:

  1. Desteapta-te române ( versuri Andrei Mureşan , muzică după Anton Pan)
  2. Ţara mea de I. Neneţescu, recitare Bitea Ancuţa, clasa a V-a ( din Saca)
  3. Pui de lei ( versuri Ioan Neneţescu, muzica Ionel Brăteanu).
  4. Scrisoare împuşcată, de Sergiu Vaida, recitată de Ciurba Elena, clasa a VI –a

Budureasa.

  1. Imnul Eroilor, versuri Iuliu Roşca Dormidont.

Am evocat contribuţia eroilor din localitate, căzuţi la datorie în timpul celor două

Războaie mondiale. Semnificativ a fost bocetul cules de la nană Firoanda Manea ( a Liii) după tatăl dânsei care a murit în Italia, în primul război mondial.

  1. Hai să-ntindem hora mare
  2. Patria noastră, de G. Coşbuc, recitată de Ţiţ Ioan, clasa a VI-a A (Burda),.
  3. Cu toţii una, recitată de Ille Elena clasa a VIII-a (Budureasa).
  4. Un cântec istoric

10. Tu Ardeal

Fanfara militară a intonat Imnul Eroilor împreună cu cei prezenţi la manifestare.

Domnul părinte Balint Ioan a sfinţit monumentul şi a continuat cu slujba de dezlegare a eroilor. In încheiere s-a subliniat însemnătatea sărbătorii religioase ,, Inălţarea Domnului,,( Ispas), Ziua Eroilor, mulţumind apoi reprezentanţilor unităţii militare din Beiuş, primăriei, şcolii şi tuturor celor prezenţi la manifestare. Reprezentanţii primăriei au fost: dl.primar ing. Budău Vasile, viceprimar Goina Radu, secretar Goina Felicia-Viorica şi inginer Laza Vasile. Din partea primăriei, şcolii şi elevilor s-au depus coroane şi multe buchete de flori.

Ptronii brutăriei din Budureasa reprezentată prin dl.ec.Fărcuţ Vasile şi soţia sa Fărcuţ Marioara- contabil şef au oferit pâinişoare copiilor. Fanfara militară a interpretat un potpuriu de cântece patriotice. Născuţi în satul Budureasa, dl Goina Ghoerghe Poenar, de 87 ani şi fii acestuia Goina Teodor, ing. agronom şi Goina Toma, şofer au venit din oraşul Salonta unde domiciliază, să fie martori la acest act istoric din viaţa satului nostru. Programul cultural-artistic l-am pregătit împreună cu profesaoara de matematică Memetea Delia (Crăciun). Dl.Fărcuţ Vasile, economist şi dl.Oraş Gheorghe, (Goabi), şofer au filmat şi fotografiat unele momente din desfăşurarea programului. Domnii Balint Ioan, preot, Grabovschi Gheorghe, directorul şcolii, Budău Vasile, primar au invitat membrii fanfarei la masa pregătită de Flore Florica, Flore Firoanda ( a lui Oniuc), Ciobriş Firoanda a Poştăşelului şi Dud Sofia a lui Oniuc. Pâinea parastas, increstată, pupi pentru slujba de dezlegare, pomenirea morţilor a fost făcută de familiile: Flore Traian, Flore Miron, Dud Sofia (văduvă), Ciobriş Teodor, Oancea Mihai a Văsăliuţă, Dud Maria , văduvă.

An de an după inaugurarea monumentului se organizează omagierea, cinstirea eroilor la ziua eroilor ( Inălţarea Domnului). La pregătirea şi buna reuşită a acestui eveniment contribuie biserica, şcoala, căminul cultural, primăria şi o parte din locuitorii satului.

La Burda sub coordonarea domnului protopop de Beiuş,Balint Ioan*Nat a preotului paroh Balint-Faca Cosmin Ioan prin cntribuţia localnicilor s-a constuit o cruce din ciment, mozaic şi marmură ce urmeatză a fi amplasată şi inaugurată.

In satele Saca şi Teleac crucile de lemn pe care sunt înscrise numele eroilor sunt expuse în biserică. In Saca crucea în cimitir. Vechea troiţă din curtea bisericii din Săliştea de Beiuş a fost ridicată în anul 1937, în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial. Inscripţia de pe troiţă este următoarea: ,, Ridicatu – s-a această Sfântă troiţă în anul 1937, luna Maiu, de către locuitorii comunei Sălişte de Beiuş în numele bisericii ortodoxe române ca semn de recunoştinţă lu Dumnezeu şi în amintirea eroilor căzuţi pe cămpul de luptă pentru întregirea neamului din războiul mondial 1914 – 1918,,. Pe verso scrie:,, Lucrată de Borha Ioan, Teleac,, Credincioşii care au ajutat la ridicarea Sfintei Troiţe : Arsenie Ioan, învăţător, Mihoc Jos, Mihoc I, Liber V.,Mihoc Miron, Popa Gheorghe, Popa Emil, Zaha C S. Mihoc Gheorghe, Mihoc I., Mihoc M., Popa Aron., Paşca T.H., Damian D., Damian P., Mihoc Z., Liber P., Popa D., Pantea Emil., Fitero Moisă, David Th., Zaha Pavel, Zaha Vasile, Pantea Floare, Pantea D., Pantea Th., Pantea L.Z., Pantea M., Sala M., Talabur Gheorghe, Pituţ I.L., Pantea M., Pantea Ghe., Ilea, Ganea N., Paşca Gr., sala T.H., Pituţ V., Zaha I., Moţ G.A., Goie Ana, Pituţ Z., Liber Gh., Ganea Nichita, Fitero Gh., Duma Foare, Sotan S. plutinier jandarm, Pantea Nicolae, Mihoc S.I., Ganea L., Mateaş Ana, Moţ, Fitero M., Marchiş V., Mihoc T.R., Mihoc M., Popa M., Paşca P.R., Ganea Th., Ganea M., Mihoc Blaga, Pituţ Marişca, Mihoc M.L., Mihoc P. notar, Granea V., Fitero N., Pituţ Patca, Mihoc D.T., Liber D., Pantea M. ,, Toriţa a fost renovată în anul 1980 din iniţiativa cetăţenilor Pantea Ioan, Mateaş Traian, Mihoc Lazăr. Furtuna din 1998 a doborât troiţa fiin ruptă pe lângă locul de fixare în beton. In 1999 a fost mutată în Beiuş şi se află în holul mare lde la intrarea principală în muzeu. La data de 14.11.1999 a fost sfinţită o nouă troiţă de către preotul Jute Mihai paroh în Sălişte de Biuş, Teleac, Saca, născut în Nimăieşti cu domiciliul în Saca şi Popa Ioan – Miron, paroh în satele Mizieş şi Talpe, născut în Sălişte de Beiuş cu domiciliul în Beiuş. La acest eveniment au luat parte cadrele didactice – Mateaş Florica şi Mihoc Florina, copii preşcolari- şcolari, tineretul şi adulţii din sat. Pe o faţă a troiţei este scris: ,, Această troiţă a fost ridicată în anul 1999 de către credincioşii satului Sălişte de Beiuş în numele bisericii ortodoxe române cu semn de recunoştinţă lui Dumnezeu şi în amintirea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă din cele două războaie mondiale,,. Pe cealaltă parte a troiţei este scris: Lucrată de Sabin Mihoc. Credincioşii care au ajutat la ridicarea acstei troiţe: Popa Emilian, Ganea I. Gheorghe, Mihoc S. Gheorghe, Mihoc T. Dorel, Mihoc I. Gheorghe, Mihoc Ioan din Beiuş, fiul acestuia Mihoc Marcel din Timişoara, Mihoc Z. Gheorghe, Popa A. Marţian.

In 1997 dintre veteranii de război erau în viaţă:

La Budureasa: Goina Gheorghe (Panduru),Goina Dumitru (a lui Vălie), Laza Moise (Moisica), Oraş Nicolae(a Culi lui Birău), Flore Dumitru (a Rancului), Vesa Crăciun(a lui Şimişoaie), Nistor Costan ( a Nachi), Buştea Teodor(a Beşchi), Manciu Teodor( a Grebluşi), Laza Florian(Brebu), Goina Gheorghe (a lui Găvriluş), Oraş Ioan(a Bâciului), Matiu Teodor ( Monu), Oraş Gheorghe (a Ghioghi), Oraş Traian(Ghioghi), Goina Vasile(a lui Durdurel), Goina Teodor (a Neşului), Oraş Vasile (a lui Miculae), Oraş Lazăr (a Flori), Budău Ioan (a lui Brici), Laza Dumitru(a lui Mitruţ), ing.Făiniş Mirică, Cristea Sav (a lui Văşic).

La Cărbunari:- Leuca Petru(Petrea Doii), Oancea Ioan(a Haiului), Manea Teodor(a Uănului), Gaboraş Teodor(a Neamţului), Magda Ioan( a Dolii lui Burău), Oancea Nicolae(Cula Găborii), Ciobriş George ( a lui Pătruş), Oancea Vasile(a Haiului), Cristea Vasile ( a Vilii), Budău Alexandru( a Ievii), Oancea Ioan( a Găborii).

La Burda: FărcuţGheorghe, Pruncuţ Teodor, Potora Vasile, Fărcuţ Lazăr, Ţiţ Gheorghe, Ţiţ Ioan, Ciobriş Gheorghe.

La Saca: Costea Miron, Vaida Ioan, Vaida Teodor, Coste Teodor, Damian Nicolae.

La Sălişte de Beiuş: Ganea Aurel, Ganea Gheorghe.

La Teleac: Vlădica Nicolae, Petruş Vasile, Mica Teodor.

Privind lista de mai sus putem constata că din familia Oraş Gheorghe au fost în al II-lea război patru feciori: Traian, Nicolae, Gheorghe şi Ioan, care au avut norocul să se întoarcă sănătoşi acasă întemeindu-şi fiecare o familie. Greutăţile s-au ţinut lanţ şi după terminarea războiului din cauza foametei şi bolilor. După un timp veteranii şi văduvele au beneficiat de unele facilităţi din partea statului, dar abia după 1989 apar preocupări pentru creşterea recompenselor pentru dânşii. La data de 15 martie 1990 a fost legiferat funcţionarea Comitetului veteranilor de război din Bihor ca Filială a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război. In vara anului 1998, dl.colonel(r) Ghilea Ioan şi Primăria comunei Budureasa, în frunte cu dl.primar Budău Vasile au organizat o manifestare dedicată distribuirii brevetului de veteran, ce conferă Medalia ,,Crucea Comemorativă a celui de al II-lea război mondial 1941-1945,, în conformitate cu Decretul 158. La sfârşit formaţia de tineret a prezentat un frumos program cultural, creând o atmosferă de bună dispoziţie în rândul veteranilor, care au începus să povestească întâmplări adevărate de pe front, iar apoi să cânte, să se simtă bine închinând câte un pahar de ţuică.

În altă împrejurare o parte dintre veterani au primit distincţii: Medalia ,, Virtutea Militară de Război,, md.1912 de război – Plutonier Ţiţ Dumitru Ioan- Burda, Medalia ,,Serviciul Credincios,, md.1938 de război, clasa a III-a – Plutonier Nistor Dănilă-Costan – Budureasa; Medalia ,,Bărbăţie şi credinţă,, md.1917, Plutonier major – Pruncuţ Petru Teodor- Burda, Putonier Major Mihoc Vasile-Cornel – Sălişte de Beiuş, Plutonie, Mihoc Petru Vasile –Sălişte de Beiuş, Plutonier, Vaida Dimitrie Teodor-Saca, Plutonier Ciobriş Dumitru Gheorghe-Burda, Plutonier major,Budău Ilie Mihi-ai Budureasa, Plutonier major, Oraş Gheorghe Ioan-Budureasa, Plutonier major, Oancea Gavril Nicole Budureasa, , Plutonier major,Laza Dumitru Lazăr. Medalia ,, Crucea Serviciului Credincios,, md. 1938, cl.a III-a: Plutonier Mica Partenie Teodor – Teleac, Gaboraş Dionisie Teodor, Budureasa.

 
Ultimele pagini vizitate de dvs: